23/05/2026
𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑖𝑢 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑢𝑡 𝑖𝑛 Sibiu100.ro:
Pe strada George Topârceanu din cartierul sibian Turnișor, ritmul cotidian a fost întrerupt de o prezență neobișnuită.
Flag-uri elegante, instalate discret în fața unei clădiri cu arhitectură clasică, semnalau trecătorilor că dincolo de fațada convențională se află un nucleu de creativitate efervescentă. Nu vorbim despre un spațiu corporatist închis, ci despre sediul inspirium.design, unul dintre cele trei birouri de arhitectură din județ selectate să își deschidă porțile publicului larg în cadrul ediției din acest an a proiectului cultural „Case Deschise” inițiat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), Fliala Sibiu-Vâlcea.
Intrând în sediul inspirium.design, perspectiva clasică asupra unui birou de arhitectură se modifică radical. Spațiul generos de birouri nu găzduiește doar calculatoare și planșete, ci se prelungește firesc într-un showroom tactil de materiale și, mai spectaculos, într-un atelier integrat de producție a mobilierului la comandă. Această fuziune nu a apărut din considerente pur comerciale, ci dintr-o profundă nevoie organicăde execuție. Într-o lume în care designerii desenează concepte spectaculoase, dar adesea abstracte, inspirum.design a ales să anexeze producția direct la masa de schițe, transformând biroul într-un laborator viu unde ideea devine palpabilă în câteva minute.
𝐂𝐮𝐦 𝐬-𝐚 𝐧𝐚𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐩𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭?
Practic, am anexat biroului nostru de arhitectură și design interior un atelier de mobilier la comandă dintr-o nevoie reală. Prin proiectele noastre aveam întotdeauna nevoie de mobilieri de încredere. Birourile noastre funcționează de doi ani și ceva în această formulă aici, în Turnișor. În momentul în care m-am asociat cu Cristi Leescu, asociatul meu pe partea de producție, am luat o decizie strategică: un an întreg am lucrat exclusiv pentru proiectele mele de design interior. Am făcut asta tocmai pentru a ne forma echipa, pentru a vedea cm funcționăm împreună și pentru a ne asigura că toate detaliile tehnice cerute de un designer pot fi transpuse corect în realitate, în atelier.
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐢𝐠𝐧𝐞𝐫𝐢 𝐬𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐚 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐬𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐠𝐫𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚. 𝐀𝐬𝐭𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞?
Exact. Știm foarte bine: designerii desenează — și mă includ și pe mine aici, când mă las purtat de creativitate — dar nu tot timpul se gândesc în detaliu la soluțiile de execuție pură ale mobilierului. Acest prim an ne-a permis să ne mulăm unul după celălalt. Acum, având acest sistem bine pus la punct, am deschis porțile atelierului și către alți designeri de interior din comunitate.
𝐀𝐬𝐭𝐚𝐳𝐢 𝐚𝐦 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭 𝐨 𝐚𝐠𝐢𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐝𝐞𝐨𝐬𝐞𝐛𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐢𝐜𝐢, 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐢𝐠𝐧𝐞𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐥𝐚𝐩𝐭𝐨𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞. 𝐂𝐞 𝐬𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐚𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐯𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮?
Astăzi este prima zi în care am transformat biroul într-un spațiu de co-working pentru designerii de interior. Ei pot veni aici să lucreze la propriile proiecte, beneficiind de showroom-ul nostru. În plus, am invitat numeroși furnizori și producători de materiale și accesorii pentru a și prezenta noutățile. De la ora 14:00, organizăm un curs tehnic intens, destinat special designerilor, axat pe proiectarea corectă a mobilierului.
𝐒𝐩𝐮𝐧𝐞𝐚𝐢 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐬𝐢𝐠𝐧𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐬𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐟𝐞𝐫𝐚 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭𝐢𝐢…
Absolut. În procesul acesta, designerul de interior devine, pe lângă specialistul care gestionează estetica, bugetele și coordonarea șantierului, și un veritabil psiholog al cuplului. Un șantier este un mediu incredibil de stresant, generator de tensiuni mari, unde chiar și cele mai sudate cupluri pot ajunge la divergențe majore. În momentul în care intervine designerul, el devine acea persoană neutră și de totală încredere după care se ghidează amândoi. Noi știm exact cm să le preluăm dorințele, cm să reconciliem viziunile diferite și în ce direcție să-i ghidăm pe partea de amenajare. Rezultatul este întotdeauna unul de succes, iar clienții scapă de nopțile nedormite, de erorile de achiziție și de toate „nebuniile” inerente unui management de șantier făcut pe cont propriu.
𝐼𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 𝑖𝑙 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑡𝑖 𝑐𝑖𝑡𝑖 𝑝𝑒 Sibiu100.ro (𝑙𝑖𝑛𝑘 𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑢).
